duminică, 27 decembrie 2015

Seri de august...

                                                                                                                                                                                            
Căldura apăsătoare de peste zi începea să se piardă ușor în vânticelul blând al după-amiezei și lumina care mângâia luciul lacului crea un cadru perfect idilic pentru un apus de soare senzațional. Nu-mi puteam imagina un mod mai plăcut de a ne petrece acea după-amiază decât pe acel mic ponton de pe malul lacului, în aparență singuri, dar urmăriți discret de cei câțiva angajați ai restaurantului din apropiere. Stând alături de el, pe scaunele pe care aceeași angajați discreți ni le puseseră la dispoziție, cu un picior în poala lui, picior pe care mi-l descălțase el înainte cu un gest atât de natural încât nu m-am putut împotrivi nicicum, îi puteam admira în voie linia aproape perfectă a profilului. E un bărbat frumos, cu trăsături blânde și care îi trădează ușor drăgălășenia și copilăria care nu l-au părăsit încă, dar în aceeași linie clară și în simetria trăsăturilor îi observ hotărârea și determinarea, îi simt voința puternică și delicată în același timp în felul în care îmi mângâie piciorul aproape uitat în poala lui. Își mai întoarce din când în când privirea spre mine și îmi zâmbește... zâmbetul lui e molipsitor, mă copleșește și mă îmbată cu totul.
Îmi vorbește despre fosta lui soție, îmi povestește despre viața lor împreună și îi simt în glas toată iubirea aceea neterminată care încă îl leagă de ea. Nu mă simt amenințată de această iubire, știu că nu are nici o legătură cu mine, știu că e a lui și a sufletului său încercat și îl ascult cuminte.
     Pe măsură ce îmi povestește despre ea și amintindu-mi și alte lucruri pe care mi le spusese cu alte ocazii legate de ea, îmi dau seama că am o anumită admirație pentru această femeie. Regăsesc în ea multe trăsături pe care le am și eu la rândul meu, dar o și admir pur și simplu. Din povestirile lui îmi apare ca o femeie care știe ce vrea, o femeie puternică, deschisă, senzuală și inteligentă. Citesc și printre rândurile relatărilor lui și îmi dau seama că ceea ce ei au trăit împreună timp de 15 ani nu are cum să fie redat în câteva povestioare, dar faptul că el alege să transmită mai departe această imagine a ei mă impresionează. E adevărat, se pare, că există oameni care ne marchează viața într-un mod atât de profund încât nici măcar absența lor fizică nu îi poate îndepărta cu totul de noi. Pentru el, fosta lui soție este acel om care i-a marcat cu adevărat existența, ea rămâne pentru el acel sistem de referință la care se întoarce mereu involuntar.  Deși sunt fascinată de el și discuția pe care o avem, îmi arunc din când în când privirea în jur și trăiesc prin toți porii peisajul paradisiac în care ne aflăm. Respir vânticelul blând care îmi mângâie pielea, îmi las privirea să se legene odată cu valurile domoale ale lacului îmbrăcate în culorile magnifice ale apusului văratic și îmi las bătăile inimii să se regleze după vocea caldă a iubitului meu. Ador să îl ascult vorbindu-mi, în sunetul vocii lui îmi simt sufletul vibrând și găsindu-și o liniște atât de mult dorită.
Odată cu ultimele raze ale soarelui ne hotărâm să ne întoarcem la pensiune unde ne așteaptă gazda noastră primitoare cu o cina delicioasa și copioasa. În cele 2 zile petrecute la ei ne-au tratat minunat și nu ne puteam simți mai confortabil și mai ca acasă. Ajungem la pensiune și urcăm în cameră un moment înainte de cină. Până și cele câteva trepte până la camera noastră sunt un moment de preludiu pentru mine, câteva clipe în care îi simt privirea admirându-mi trupul în timp ce urc scările și știu că atunci când voi ajunge în capătul scărilor el va fi în spatele meu, lipit de mine și sărutându-mi umărul. Mai facem un pas și jumătate până la ușa camerei așa îmbrățișați, deschide ușa și mă lasă să intru eu în timp ce el mă mai admiră preț de o răsuflare adâncă. Atracția dintre noi este atât de puternică încât îi simt energia învăluindu-mă de la distanță; fiecare pas pe care îl face spre mine îmi dă fiori în tot corpul și aproape uit să respir așteptând atingerea lui electrizantă. Mă descalț și instinctiv mă ridic ușor pe vârfuri, îi simt trupul foarte aproape de mine, închid ochii și îi simt brațul cuprinzându-mi mijlocul și lipindu-mă de el. Îmi las capul pe spate și îmi mușc ușor buzele pe măsură ce îi simt mâinile trezindu-mi trupul cu fiecare mângâiere și atingere. Le simt cuprinzându-mi coapse, șolduri, mijloc și urcând lasciv spre sâni. Mă scufund aproape în îmbrățișarea lui și trupul meu se aprinde și reacționează la fiecare impuls, îi simt o palmă cuprinzându-mi un sân în timp ce cu cealaltă îmi întoarce ușor capul spre el și mă sărută atât de adânc și de senzual încât îmi simt trupul unul cu al lui preț de câteva clipe. Mă întoarce cu totul spre el, mă mai sărută încă o dată și mă ridică în brațele lui.  Mă duce spre pat cu pași siguri și mă așează ușor pe cearceafurile albe, mă privește zâmbind și îmi simt inima gata să-mi sară din piept. Știu deja că ce urmează va fi extraordinar, și nu doar din punct de vedere fizic, ci și emoțional. Simt deja o legătură afectivă puternică între noi, o legătură care mă face să simt că, pentru prima oară în viața mea, fac dragoste cu un bărbat. Până să îl întâlnesc pe el conceptul ăsta a fost pentru mine doar atât – un concept; nu l-am trăit niciodată, deși am iubit cu pasiune și m-am dăruit cu tot trupul și ființa mea. În el descopăr atât de multe răspunsuri la cele mai ascunse dorințe ale sufletului meu și nu mă pot abține să nu mă minunez continuu de toate aceste mici miracole pe care le trăiesc alături de el.
Cu fiecare urmă a buzelor lui lăsată pe trupul meu îmi simt sufletul mai trezit și mai viu ca oricând; cuvintele lui șoptite în urechea mea îmi aprind imaginația și dorința dincolo de toate limitele pe care le-am atins până atunci și tot ce îmi doresc este să mă las dusă de acest val imens de trăiri și dorință până pe culmile extazului. Odată cu hainele, el știe că mă dezbracă de orice inhibiție aș mai avea, mă privește și ochii mei, trupul meu îi spun că nu există alte limite decât cele pe care ni le impunem noi și alege să meargă acolo unde și sufletul lui tânjește de multă vreme să ajungă, în acel loc în care nu există decât libertate, dorință și iubire pur și simplu.

duminică, 15 noiembrie 2015

Când tu mă faci să... eu...

Când tu mă faci să zâmbesc, eu zâmbesc cu toată ființa, zâmbesc cu ochii, cu gura, cu sufletul și îți zâmbesc doar ție, iar tu știi asta.
Când tu mă faci să râd, eu râd ca un copil, tare și zgomotos, iar tu n-ai vrea decât să mă auzi râzând așa mereu și să-ți umpli auzul cu râsul meu.
Când tu mă faci să te doresc, eu te doresc cu tot ce am, cu trupul, cu inima, cu mintea... Și nu neapărat în ordinea asta. Mă fascinează că nu știu niciodată cum alegi să mă cucerești și mă surprinzi mereu. Pasiunea ta mă ține mereu la limita nebuniei și ador câtă senzualitate trezești în mine, dar tandrețea ta mă dezarmează total de fiecare dată și îmi înmoaie sufletul.
Când tu mă faci să visez, eu construiesc lumi doar pentru noi doi și tot tu ești cel care îmi transformă visele în realitate. Vis după vis, fantezie după fantezie și o realitate care le întrece cu mult pe toate. Mă desprind din dulceața somnului dimineața doar pentru a găsi dulceața buzelor tale aproape, iar ce urmează se transformă în fantezie pentru când nu ești lângă mine.
Când tu mă faci să te aleg pe tine, eu o fac natural, ușor și fără să stau pe gânduri. Tu ești alegerea mea în fiecare zi, lasă-mă să fiu a ta la rându-mi.

luni, 26 octombrie 2015

Să nu-ți fie dor de cei cărora nu le e dor de tine.

Iubirea nu se dă la schimb... nu e "te iubesc pentru că mă iubești", dar ar trebui să acordăm mai multă atenție în cine ne investim energia și sentimentele. E adevărat că de multe ori nu alegem pe cine iubim, când sentimentele ne inundă inima, viața cu totul, nu mai vedem defectele celuilalt, dar cred că putem alege, atunci când nu ne e bine, pe cine iubim mai mult și alegerea aceasta ar trebui să fie întotdeauna pe noi însene. Mi se pare esențial să te iubești pe tine însăți suficient de mult încât să știi ce fel de iubire meriți, să nu lași pe nimeni să-ți ofere mai puțin decât ai visat sau de cât oferi înapoi.

Vrei fantezie, vrei iubire în cuvinte fermecătoare și gesturi care să-ți meargă la suflet? Cere-le dacă nu-ți sunt oferite din prima. Nu te lăsa convinsă de pretexte de genul - eu nu sunt atât de deschis ca tine sau nu știu să mă exprim așa bine ca tine - dacă îl interesezi cu adevărat, va face un efort pentru tine. Pentru mine, și am mai spus asta, un bărbat nu trebuie să fie artist, poet desăvârșit, pentru a-mi umple auzul și sufletul de bucurie și plăcere, ci doar trebuie să fie sincer. Nimic nu mi se pare mai dezarmant decât sinceritatea unor sentimente noi și frumoase exprimate uneori poate stângaci, alteori cu înflăcărare și pasiune, dar pe care să le simt că vin din suflet și nu sunt doar cuvinte aruncate la întâmplare. Iar voi, bărbați, faceți efortul ăsta pentru ele, lăsați ce aveți în suflet să se vadă, faceți-le să se simtă femei cu adevărat, femei iubite, adorate, așa cum și ele vă fac să vă simțiți mereu bărbați.


Și cel mai important mi se pare să vă justificați iubirea cu iubire, nu acceptați compromisuri pentru alte motive decât iubire. Cere înapoi tot ce oferi, sub o formă sau alta, și dacă simți că balanța nu este echilibrată și nici nu va fi prea curând, nu-ți fie teamă să renunți. Luptă doar pentru ce simți tu că merită efortul și consideră că ești mereu învingătoare atunci când te alegi pe tine, tu ești singura persoană cu care trebuie să trăiești până la capătul vieții tale și e important să fii fericită cu tine însăți și alegerile pe care le-ai făcut. 

Fericirea are multe fețe, dar una dintre ele ar trebui să fie întotdeauna chipul tău. Atunci când te privești în oglindă să poți zâmbi, chiar și fără să știi exact de ce, dar să zâmbești și să fii împăcată cu tine însăți. Așa că să nu-ți fie dor de cei cărora nu le este dor de tine, ei n-au înțeles ce e cu tine.

Îndrăgostiți-vă preț de un dans...

De ceva vreme am descoperit în dans o bucurie pe care puține lucruri mi-au oferit-o până acum și pe măsură ce dansez mai mult, pe atât mă simt mai prinsă și mai fascinată de magia lui. Dansul pentru mine înseamnă libertate, înseamnă emoție, tandrețe și mai ales senzualitate. Iar când găsesc și un partener pe măsură, abia atunci începe cu adevărat magia.
În dans cred că e la fel ca în iubire, totul se reduce la chimie. Am simțit pe propria piele ce înseamnă conexiunea cu un bărbat în dans. Poți să fii tehnic perfect și să știi toți pașii, dar dacă nu există chimie între voi, nu iese nimic. Și ce mi se pare mai fascinant este faptul că simți acea chimie din prima secundă, din momentul în care ți-a luat mâna și te-a dus ușor pe ringul de dans. Simți muzica vibrându-ți în tot corpul și brațul lui înconjurându-ți ferm mijlocul și lipindu-te de el cu totul și știi că ce urmează o să-ți înmoaie genunchii. Te lipești și tu de el și, zâmbind, îl lași să te conducă în mișcări senzuale, simți cum șoldurile tale îi urmăresc fiecare impuls pe care ți-l dă, genunchii tăi îl țin strâns și îl lasă să cânte o simfonie cu corpul tău. Te mai îndepărtează din când în când, te admiră și te trage înapoi în brațele lui, îi simți forța și hotărârea cu care îți conduce trupul, îi simți răsuflarea caldă pe obraz și îi intuiești zâmbetul din colțul gurii.


Așa cum spune mereu și instructoarea mea de dans, corpurile voastre trebuie să spună o poveste atunci când dansează. Iar povestea poate fi mereu alta, depinde doar de tine și de partenerul tău. Un dans e suficient să redai povestea unei pasiuni mistuitoare, să simți în brațele lui atâta atracție, atâta energie cât pentru săptămâni de flirturi și întâlniri, dar în acel moment să nu vă știți nici măcar numele. Când dansezi din toată inima, devii ușor vulnerabil. În dans oamenii sunt sinceri, deși de multe ori nu realizează asta, iar chimia cu celălalt se simte imediat, de ambele părți. Preț de acel dans povestea voastră poate fi una fascinantă, preț de acel dans te poți îndrăgosti de trupul lui lipit de al tău, de mirosul lui care îți rămâne în păr și îl simți apoi ore întregi răscolindu-te, de hotărârea lui conducându-te, seducându-te cu fiecare pas, de încrederea lui simțind că face asta. Un bărbat care te cucerește prin dans este pentru mine un simbol de masculinitate fascinantă și irezistibilă, felul în care un bărbat poate domina o femeie în dans și femeia să fie absolut subjugată forței lui și atracției către el nu îl mai întâlnești decât în pat. Doar într-un moment sexual veți mai întâlni o femeie care să se lase dominată de un bărbat și să-i placă. 

Și atunci e simplu... dansați... dansați cu adevărat, cu pasiune, cu sete de trupul celuilalt, cu dorința pulsând în vârful degetelor și mai ales, dansați cu trup și suflet laolaltă, merită tot efortul! 



miercuri, 14 octombrie 2015

Tu... eu...

"Tu în rochiță de noapte... eu cu mâinile pe sub rochița ta... tu fără chiloței... eu erect de cu dimineață... tu cu fluturi în stomac... eu cu fantezii în minte... tu pisicindu-te mângâiată... eu mormăind ca un leu... tu umedă de dorință... eu topit după tine... tu închizând ochii... eu desfăcându-ți picioarele... tu înfiorată... eu înflăcărat... tu gemând ușor... eu intrând încet... tu cu unghii... eu cu buze... tu deasupra... eu în tine... tu aproape... eu profund... tu unduioasă... eu încordat... tu strigându-mi numele... eu sărutându-ți sânul... tu răvășită de plăcere... eu răvășindu-ți celălalt sân... tu ridicând fundul... eu răsfirându-ți labiile... tu strângând în pumni cearceafuri... eu mângâind umeri rotunzi..."

Marțea în care te-am uitat...

Era o marți ca oricare alta, o altă zi de toamnă rece și închisă și sufletul îmi era asemeni ei, rece. M-am trezit de dimineață cu o poftă nebună să plâng, să plâng mult până ce odată cu lacrimile îmi va seca și dorul de tine. Dar n-am plâns... și nu m-am abținut să o fac, ci doar simțeam că lacrimile îmi erau deja secate. Căutam să simt o durere care deja nu mai era acolo... pentru că te-am uitat. Am uitat promisiunea din ochii tăi în dimineți cu soare și iubire ce părea nesfârșită, am uitat cum îmi uitam mâna în mâna ta și nu știam că am nevoie de ea înapoi, am uitat senzația buzelor tale pe umărul meu trezindu-mă dimineața și făcându-mă să zâmbesc înainte de a deschide ochii.
"Eu am să te aștept mereu", mi-ai spus și te-am crezut, nu credeam că mă vei aștepta de la distanță, știu că nu mă aștepți de la distanță... La fel am crezut că sufletul meu te va aștepta și el mereu, te-a așteptat de fapt și când nu-ți cunoștea numele, știa că ești, că exiști... dar nu știa că o să te și piardă. Și te-a pierdut în acea marți de toamnă, fără furtuni, fără nori și strângeri de inimă, te-a pierdut ca pe un pumn de nisip împrăștiat de o rafală de vânt. Nu doare că nu ești, dar simt că nu ești, așa cum am simțit întotdeauna.


Cu tine îmi eram suficientă, exact așa cum sunt. Tu ai știut de la început cine eram, nu am putut să mă ascund nici o clipă de tine și m-ai iubit așa. Cu tine am fost eu până în măduva oaselor, acum am rămas doar eu... eu, cea care obosește uneori să joace diferitele roluri pe care le are în viața asta, eu, cea care vrea o pauză de la toți și toate și vrea să fie pur și simplu ea... dar ea te-a uitat, ea nu te mai caută ca pe un refugiu, nu te mai visează în brațele ei care te-ar fi îmbrățișat o viață și înc-o viață.
Asta a fost marțea în care te-am uitat... sau poate doar am uitat să te uit...

duminică, 11 octombrie 2015

Eu cred că o să ne îndrăgostim sau ceva...

Nu cred că există persoană imună la fenomenul numit îndrăgostit, sentimentele alea pufoase și drăgălașe care îți dau lumea peste cap și te fac să te simți ca o primăvară frumoasă. Sunt mulți cred cei care pretind că sunt imuni sau se străduiesc din răsputeri să ascundă când li se întâmplă asta, dar nu cred ca este nimeni cu adevărat imun.        
Și sentimentul ăla când știi că o să te îndrăgostești până peste cap e inegalabil. Începuturile alea faine când totul e o poezie, când spui și îți sunt spuse atâtea cuvinte care ți se scriu în suflet și îți ard pe buze, când muzica are tot sensul din lume și știi că pentru tine și el au fost scrise toate versurile alea... așa se petrece îndrăgostitul... zi după zi, cuvânt după cuvânt și bataie a inimii la cinci cuvinte spuse într-o răsuflare. 
"Mă culc și mă trezesc cu pasiunea ta în gând", "Am să pun mult suflet, baby... probabil tot", "Când te-ai îndrăgostit ultima oara?... Alaltăieri...", atâtea "Bună dimineața!" spuse cu dulceața somnului încă pe gene și dor pe buze, atâtea "Mi-a fost dor!" abia șoptite în îmbrățișări pline de pasiune trăită prin toți porii... toate sunt frânturi de inimi încalzite de începuturi de iubiri ca un soare timid și nestatornic de primăvară. 

Am privit întotdeauna începutul unei iubiri ca pe ceva special, ca pe un desert preferat pe care nu te grăbești să-l manânci, ci îți lasi timp să-i savurezi toate gusturile subtile și evidente și îl lași să-ți răsfețe toate simțurile. Un început de iubire trebuie trăit cu tot ce ai, cu frenezia trupurilor care abia se descoperă, cu minunarea minții care vede tot felul de legături și se întreabă până unde vor ajunge și, mai ales, cu sufletul. Trebuie să-ți lași sufletul inundat de imensitatea trăirilor si îmbrațișat de toată căldura simțirilor, doar așa poți trăi cu adevarat o iubire. N-am înțeles niciodată acei oameni care zic că s-au îndrăgostit un pic, dar nu e cine știe ce. Pentru mine nu există conceptul ăsta. Te-ai îndrăgostit? Arat-o, simte-o, trăiește-o! Nu te mulțumi cu mai puțin. Ai toate sanșele să se termine prost, să nu iasă nimic așa cum ți-ai dorit, dar ce trăiești atunci, în momentele alea când simți că nu-ți mai încapi în piele de atâta dor și iubire, e posibil să nu mai trăiești niciodată. Bucură-te de iubire atunci când o întâlnești, nu o alunga doar de teama de ce poate urma după; nimănui nu-i este garantată fericirea, dar tuturor li se dă o șansă la ea. Profită de a ta! 

vineri, 11 septembrie 2015

"Orgasmul este destinația finală, dar drumul până acolo are o savoare specială."

Am citit titlul ăsta undeva și nu m-am putut abține să nu vi-l împărtășesc și să nu-l dezvolt un pic. Sunt absolut de acord cu această afirmație și ce mă întristează e că există un număr mult prea mare, după părerea mea, de bărbați care nu știu acest lucru și care își măsoară virilitatea, masculinitatea și valoarea lor în ansamblu după numărul de orgasme pe care femeia de lângă ei le are. Nu aruncați cu pietre încă, nu zic că ăsta nu e un lucru bun...departe de mine acest gând, dacă ar fi după mine aș începe ziua cu un orgasm, aș continua-o cu încă vreo două după prânz și aș adormi după vreo alte șase, dar asta sunt doar eu ;) Ce vreau să spun e că valoarea unui bărbat se cunoaște, așa cum a mai spus cineva, după mărimea zâmbetului femeii de lângă el. Nu mai încercați înnebuniți să vă dați femeile pe spate cu nu știu ce tehnici sexuale extravagante, mai bine îndrăgostiți-vă femeile cu atenția pe care o merită, cu gesturi mici care pentru ele înseamnă tot și la sfârșit culegeți roadele. Pentru o femeie destinația aproape niciodată nu este atât de importantă precum călătoria până acolo și asta bărbații nu au înțeles-o niciodată. 


Femeile rareori fac sex doar pentru a avea orgasm,  ba chiar m-aș aventura un pic să afirm că femeile niciodată nu fac sex doar pentru asta...o femeie vrea să simtă bărbatul din brațele ei cu tot trupul ei, să trăiască împreună cu el fiecare atingere care-i face picioarele să tremure și fiecare sărut care o face să viseze.
Iar asta nu e valabil doar pentru sex, o femeie își dorește asta și în restul relației cu un bărbat. Vreți femei extraordinare în viața voastră?! Ieșiți un pic din tipare și cuceriți-le, cuceriți-le cu totul și cu adevărat, nu le lăsați nici o altă opțiune decât aceea de a se îndrăgosti până peste cap și înapoi în călcâie, îndrăgostiți-le împotriva voinței lor, împotriva orgoliului lor și a temerilor lor. Și faceți asta ca nimeni altul, intuiți-le, simțiți-le, răsfațați-le, dați-le lumea peste cap și fiți lumea lor, fiți prințul, balaurul si Prâslea cel Voinic la un loc și veți primi la sfârșit nu doar orgasmul mult așteptat, dar le veți primi pe ele cu totul, trup, suflet și minte.

sâmbătă, 5 septembrie 2015

Tu stii ca esti frumoasa?!

- Nu, nu știi! Ca tu te miri când îți spune o alta femeie ca ești foarte drăguță cu parul prins asa sau cu rujul cel nou...Tu îți faci griji ca ești prea plinuță și nu ai dimensiuni perfecte, dar tu nu știi cata încântare cunosc mâinile mele când îți cuprind formele pline de viata. Tu crezi ca ai nevoie musai de rochița aia noua ca sa fii frumoasa - da, asa e, dar nu din motivul la care te gândești tu - tu crezi ca rochița te face frumoasa, când eu știu ca e zâmbetul ala când știi ca ești frumoasa care te face sa strălucești. Si ce frumos strălucești, mai ales când uiți de tine și ma lași sa ma pierd în trupul tău frumos...  Tu nu știi cata bunăstare îmi aduci trupului cu trupul tău și sufletului cu toată ființa ta. 


Tu razi când îți spun cat ești de frumoasa, dar razi asa de fain ca-mi umplu sufletul cu rasul tău. Apoi ma mângâi dragăstoasă și cu ochi plini de tandrețe și îmi șoptești intre doua sărutări - "Ești drăgălaș!". Eu știu ca nu sunt, dar te las fiindcă ești tu cea drăgălașă și m-as lăsa mângâiat și sărutat de tine iar și iar.
Ma întrebi copilăroasă - "Ce-ți place cel mai mult la mine?"- și nu ma crezi niciodată când îți răspund - "Privirea...". Nu ma crezi, pentru ca tu nu știi ca eu în privirea ta vad o lume atât de plina de pasiune și trăiri spectaculoase cum nu știam ca exista. Si cum ma îmbăt ca un adolescent de lumea ta atunci când mi-o arăți numai mie și ma lași sa fiu martor la un spectacol de emoții trăite prin toți porii și dorințe neîngrădite de nici o convenție.  
Tu nu știi ca frumusețea ta vine din tine, din felul în care alegi sa fii, sa trăiești și sa te arăți lumii. Ești frumoasa când alegi sa zâmbești și sa privești încrezătoare spre viitor, când nu te lași îngreunată de trecut și ce nu a funcționat bine în el. Ești frumoasa când ai încredere în tine, când știi cine ești și nu te schimbi după alegerile pe care le fac cei din jurul tău, când știi și prețuiești ce ai de oferit. Si ești frumoasa când alegi sa împarți cu restul lumii cine ești, asa cum ești, fără sa te pui nici o clipa la îndoială.
Tu știi ca ești frumoasa?! Nu, nu știi, pentru ca altfel cucereai lumea...       

luni, 31 august 2015

Despre chimie, iubire si alte potriveli...

Știi sentimentul ala când începi sa descoperi cat de multe lucruri ai în comun cu un bărbat, cat de bine va potriviți și tot ce spuneți și tot ce gândiți pare o coincidenta minunata? Ador sentimentul ala... Sa întâlnești oameni cu care sa fii cu adevărat compatibila mi se pare o mica minune în viata asta, oameni cu care chiar sa trăiești aceleași lucruri și de la care sa primești ceea ce tu abia dacă îndrăzneai sa te gândești ca vrei primi de la o alta persoana. Iar când îți lași timp sa faci aceste descoperiri rand pe rand, fără graba, fără sa sari peste etape și sa te bucuri de fiecare pas făcut la timpul lui, trăirile pot fi cu adevărat senzaționale.



Si ce le face și mai spectaculoase este faptul ca de cele mai multe ori faci aceste descoperiri acolo unde te aștepți mai puțin. Te cutremura sa simți fiorul unei iubiri plutind în jurul unei dimineți perfecte, pline de pasiune și cafea aburinda printre conversații îmbietoare, te năucește intensitatea trăirilor erotice mai pline și mai profunde cu fiecare întâlnire și certitudinea ca singura limita pe care o aveți este cea a imaginației voastre. Totul pare sa comploteze și să-ți aranjeze calea spre acel bărbat și singura care te poate opri sa ajungi la el ești tu. Simți ca el vrea sa te cucerească, lasă-l. Fii subtila, feminina și eleganta, dar lasă-l sa te cucerească, chiar și folosindu-se de armele pe care tu i le pui la dispoziție. Da, știu... ești perfect capabila sa ai grija de tine, nu ai nevoie de un bărbat pentru asta, dar ce-ar fi dacă l-ai lăsa sa te încălzească în bratele lui într-o noapte friguroasa... s-ar putea sa descoperi ca în acele brate îți vei dori sa revii mereu și mereu și sa nu regreți decât ca n-ai făcut-o cu o seara mai devreme.

Lasă-l sa te audă răzând din toată inima și-și va dori sa spună numai prostioare doar ca sa te audă răzând, lasă-l sa te audă gemând cu tot trupul sub atingerea lui și să-și audă numele scăpându-ți de pe buzele muscate și-și va dori sa te aibă mereu acolo, sub el, fericita și învăluită de pasiunea lui. Lasă-l sa te hrănească și sa alerge cu tine în spinare strâns lipita de el fie ca e la vale spre un râu sau în viteza amețitoare a unei motociclete. Lasă-l sa te privească cum te bucuri ca un copil când te lasă sa-i conduci mașina sau cum te machiezi atenta în oglinda deși nu ai nevoie și-ți zâmbește îngăduitor.
Vrei chimie, pasiune năucitoare și amintiri care îți lasă urme în suflet? Fii libera și dezbracă-te de orice prejudecăți înainte de a te dezbrăca de haine împreună cu un bărbat, lasă-ți instinctele sa te ghideze către acel bărbat pe care îl simți ca poate fi al tău în aceeași măsură în care tu alegi sa i te dăruiești și da o șansă acelei pasiuni de a deveni următoarea ta mare pasiune, sau de ce nu, următoarea ta mare iubire. 
           

duminică, 2 august 2015

Fericirea se masoara in zile...

Cred ca nu o data v-ați gândit sau ați afirmat cu patos - "Doamne,ce zi!" - fie ca era una minunata sau una care părea ca nu se mai termina. Si este cat se poate de adevărat, fericirea chiar se măsoară în zile. În zile minunate în care decizi sa scurtezi o zi de munca pentru a petrece o după-amiaza încântătoare cu un prieten drag, în zile în care te urci în mașină și nu te mai oprești decât într-un loc uitat de lume în care exiști doar tu și acel bărbat care îți umple sufletul de liniște și drăgălășenie. Fericirea e în acea zi în care îți dai seama ca te-ai îndrăgostit ca o puștoaică și zâmbetul tău este atât de luminos încât numai soarele ii este rival. Fericirea o cunoști în acea zi pe care ai petrecut-o doar cu el în pat și nu-ți puteai imagina un loc mai minunat în care puteai sa fii.        

Acestea sunt zile, ce-i drept, pe care nu le vei putea povesti nepoților la bătrânețe, dar cu siguranță îți vei dori ca ei sa le trăiască și sa zâmbești ascuns aproape când vei recunoaște aceasta fericire în ochii lor. Si sunt astfel de zile cele care ne fac sa îmbătrânim frumos, sa păstram mereu cu noi bucuria nemărginită a unei zile în care te-ai simțit atât de iubita cum nu credeai vreodată posibil și nici una din zilele care ii urmează aceleia nu-ți va răpi acea trăire.      



Învățați sa recunoașteți astfel de zile și sa le trăiți cat mai intens, merita. Si dacă sunteți atenți le veți recunoaște imediat, sentimentul ca în acel loc și cu acel om trebuia sa fiți atunci este inconfundabil, certitudinea ca în acel moment sunteți fericiți este evidenta. Nici un gând nu-ți distrage atenția, ești prezent cu trup, minte și suflet în acel moment. Si toate iau ceva cu ele din acea zi - trupul își întipărește în el senzații și simțiri ce-l fac sa tremure înfiorat la aducerea aminte, mintea retine cuvinte și gesturi care o hrănesc mult timp după aceea, iar sufletul...sufletul trăiește cel mai mult aceste zile și el este cel care își va aminti mereu de ele. Mintea și trupul rețin un timp limitat iubirea, alte iubiri le cuceresc ușor, dar sufletul nu va uita niciodată o iubire trăită în toată plenitudinea ei. Si în suflet e unde îți rămân neșterse marile iubiri pe care le-ai simțit pana în măduva oaselor.  

Știu ca am mai zis-o, dar nu pot decât sa ma repet...Nu exista fericire mai mare pe aceasta lume decât sa iubești și sa fii iubit... Iar dacă exista cineva dispus sa ma contrazică, e evident ca acel cineva n-a iubit o zi în viata lui...         



sâmbătă, 11 iulie 2015

Nu-ti spun ca te iubesc...

Nu-ți spun ca te iubesc, dar aleg sa fii prezenta în viata mea în fiecare zi.  
Nu-ți spun ca te iubesc, dar aleg sa îți împărtășesc lucrurile mărunte pe care le trăiesc, fie ele bune, fie mai puțin bune și sa te ascult la rândul meu când ai nevoie să-ți fiu alături. 
Nu-ți spun ca te iubesc, dar îți spun ca mi-e dor sa te aud răzând și sa știu ca reușesc sa te fac fericita cu puținul pe care pot sa ți-l ofer.  
Nu-ți spun ca te iubesc, dar te caut și te iau în brate noaptea când fugi în somn de lângă mine, iar diminețile îți caut umărul cald cu buzele și coapsele fierbinți lipite de mine.    
Nu-ți spun ca te iubesc, dar ma abandonez cu totul în pasiunea ta pentru mine, ma hrănesc și ma încarc mereu cu energia ta și îți promit sa păstrez vie aceasta pasiune toată viata.    


Nu-ți spun ca te iubesc, dar ma întorc la tine și când am inima plina de îndoieli și te las sa-mi fii aproape.
Nu-ți spun ca te iubesc, dar te fac sa te simți femeia mea pana în vârful degetelor și cu fiecare atingere vreau sa îți las urme de neșters în trup și în suflet.  
Nu-ți spun ca te iubesc, dar nu-mi întorc privirea când ma privești în suflet și te las sa intri dincolo de cuvinte. Te-am lăsat mereu sa intri și sa iei ce vrei, și mi-a plăcut ca n-ai vrut tot. 
Nu-ți spun ca te iubesc, nu-mi spune ca ma iubești...iubește-mă și atât!

        

duminică, 28 iunie 2015

Toti primim ceea ce meritam...

Cred ca aceasta afirmație poate avea la fel de bine un sens pozitiv, cat și unul negativ și citind-o, cred ca fiecare dintre voi o va percepe altfel. De ce? E simplu... Pentru ca răspunsul este în fiecare dintre noi și rezonanta pe care aceasta afirmație o are se regăsește în părerea pe care o avem despre noi înșine. Am auzit adesea expresia - ești ceea ce atragi - și o susțin oarecum, dar nu din perspectiva oamenilor în ansamblul lor, ci mai degrabă a tipurilor de energii pe care le trezești în oamenii din jurul tău. Si asta pentru ca un sentiment se alimentează cu un altul similar foarte ușor -  ești senin și zâmbitor, lumea îți va zâmbi înapoi, la început șăgalnic și îndoielnic, apoi din toată inima și te va indemna sa faci mereu ceea ce faci doar pentru a o vedea zâmbind, ești în schimb ursuz și veșnic pus pe cearta, șansele sunt aproape sigure ca asta vei primi înapoi.

Am fost întrebată recent cum de mi se întâmplă numai mie tot felul de lucruri drăguțe precum primitul de flori de la un necunoscut pe strada sau lăsatul de biletele cu numere de telefon și mesaje la oglinda mașinii și răspunsul cred ca este unul pe cat de banal, pe atât de adevărat - și anume ca asta e genul de energie pe care-l arunc în univers, iar universul deseori îmi răspunde. Am fost dintotdeauna genul de persoana care a încercat sa evite conflictele și am privit mereu partea plina a paharului și asta s-a simțit mereu în viata mea. Un zâmbet sincer mi-a adus mereu mai multe beneficii decât forțarea unei situații, o vorba buna mi-a deschis mai multe cai decât un ton ridicat și un argument bun spus la momentul potrivit m-a ajutat întotdeauna sa obțin ce mi-am propus. Si la toate astea s-a adăugat mereu un element pe care eu l-am privit întotdeauna ca un atu major - faptul ca sunt femeie. Cred cu toată convingerea ca o femeie conștientă de calitățile ei și stăpână pe armele pe care le deține poate avea tot ce își dorește.

                 
Seducția este cu adevărat o arta și, deși bărbații s-au declarat de-a lungul timpului maeștri în aceasta arta, rolul femeii nu este deloc unul de neglijat. O femeie nu cucerește ce-i drept prin forță, ci prin  delicatețe, gingășie și mai ales senzualitate. Sa știi sa fii femeie jucăușă și sa trezești pasiunea și dorința unui bărbat chiar și atunci când nu ai nevoie sa faci asta mi se pare un joc mereu încântător și irezistibil în același timp. O femeie cred ca are la îndemână resurse inepuizabile de seducție și poate, dacă vrea, sa transforme orice situație în favoarea ei. Am afirmat în câteva postări anterioare ca ador sa fiu cucerita, mai ales împotriva voinței mele și apreciez un bărbat capabil sa-mi înfrângă piedicile pe care uneori mi le pun singura și îmi susțin afirmația în continuare, nu e nimic mai însuflețitor pentru o femeie decât sa găsească un bărbat care o înfrânge la propriul joc, chiar dacă ea nu va recunoaște asta niciodată. Dar la fel de plăcut este și sa cucerești un bărbat, sa simți influenta pe care o ai asupra lui, sa-i vezi comportamentul și gesturile trădându-i dorința și interesul. Si când spun asta nu ma refer doar la interesul fizic, sa atragi un bărbat în patul tău nu cred ca necesita un efort prea mare, orice femeie atrăgătoare poate face asta fără sa și-o propună, adevărată provocare cred ca este sa trezești interesul unui bărbat dincolo de atracția fizica. Si aici cred ca intervine cu adevărat măiestria unei femei. Sa trezești și mai ales, sa menții viu interesul unui bărbat mi se pare sensul cel mai pur al cuvântului seducție. Se știe ca bărbații sunt ființe predominant raționale, ei cântăresc deciziile pe care le iau în primul rand prin prisma mintii și atunci mi se pare absolut natural sa cred ca dacă știi sa cucerești mintea unui bărbat înainte de a-l cuceri fizic, nimic nu-ți mai poate sta apoi în cale.  

Prin urmare, mesajul de azi este unul simplu - jucați-vă, flirtați și fiți mereu seducătoare, veți observa curând ca viata înseamnă mai mult decât un zâmbet complezent aruncat de un coleg de munca peste automatul de cafea dimineața sau florile primite de ziua ta de la bunici sau unchi pe care-i vezi de 3 ori pe an.     


sâmbătă, 20 iunie 2015

Cum m-am lasat de fidelitate si m-am apucat de iubit...

Azi vreau sa vorbesc despre pasiune... pasiunea pe care o trăiești lângă o alta persoana, pasiunea pentru un lucru care te face fericit și despre pasiunea de a trai pur și simplu. Trăim într-un timp în care zilele pot deveni foarte ușor toate la fel, creându-ne astfel cadrul perfect pentru o viata monotona și lipsita de bucuria pura de a trai. Ne pierdem prea ușor în tumultul marilor orașe, devenim prea ușor indiferenți la micile plăceri oferite de viata și transformam prea ușor iubirea într-un lucru derizoriu sau care credem ca ni se cuvine indiferent de cum o tratam. 
Recunosc ca și eu am fost mult timp prinsa în aceste capcane și am momente când încă mai cad în ele, dar am descoperit cumva ca atunci când găsești pasiune într-un lucru, într-o alta ființă, viata ta poate fi ceea ce vrei tu sa fie. Si tocmai aceasta pasiune este cea care te îndeamnă sa treci peste orice prejudecăți ai avea și sa trăiești asa cum simți, asa cum îți dorești. Ne simțim adesea vinovați pentru lucrurile pe care ni le dorim și care ne fac cu adevărat fericiți doar pentru ca acele lucruri nu se încadrează în tiparele societății și găsesc în asta o tristețe enorma. 

In monogamie n-am crezut niciodată dacă stau sa ma gândesc bine și statistica și istoria cred ca țin cu mine, chiar dacă acest concept este incastrat în normele legale, religioase și aparent susținut de marea majoritate a adulților. Sigur, ideea de a găsi acel om cu care sa fii perfect compatibil, sa împarți totul și totuși să-ți mai rămână încă ceva nedescoperit este tentanta pentru toată lumea, dar șansele sa se și întâmple acest lucru sunt destul de mici. Si atunci cred ca am fi mult mai fericiți dacă am accepta ideea ca nu putem avea tot ce vrem sau avem nevoie de la o singura persoana.



Pentru mine a fost pe cat de simplu, pe atât de răvășitor. N-am fost niciodată genul de femeie care sa refuze un flirt încântător, dar de cele mai multe ori rămânea doar atât - un flirt. Pana în ziua când a apărut el - cald, nebun și cu o pofta de viata ce ma făcea sa-mi fie rușine de zilele în care nu zâmbeam măcar o data. Flirtul a fost incitant, apropierea minunata, iar momentul în care i-am cedat - pur și simplu spectaculos. De ce spectaculos? Pentru ca mi-a înfrânt voința cu gingășia protectiva cu care m-a împresurat, pentru ca am cedat dorinței împotriva tuturor raționamentelor care îmi spuneau ca nu ar trebui sa fiu cu el și pentru ca în bratele lui m-am regăsit pe mine. Cum zilele au trecut și chimia noastră nu s-a rezumat la câteva nopți de amor nebun, am înțeles ca o astfel de pasiune e ceva ce nu ți-e dat sa găsești de multe ori în viata și odată ce-o găsești merita păstrată și prețuită cum știi mai bine. Si nimic nu se compara cu încântarea cu care descopăr ca pasiunea e mereu acolo, indiferent de timpul care trece peste noi, indiferent de viețile noastre pline și știu ca asta îmi doresc pentru totdeauna - un bărbat cu care sa împart o viata de pasiune și iubire. 

duminică, 31 mai 2015

Ne plac bărbații buni la... pat!

Da, ați citit bine... ne plac bărbații buni la pat. Ne plac și bărbații buni la alte lucruri, cum ar fi gătitul, dansatul sau de ce nu, construitul de nave spațiale, dar nici una din aceste aptitudini nu cred că ne dă pe spate mai tare - și la propriu, și la figurat - decât un bărbat experimentat în arta amorului. Acum va veni inevitabil și întrebarea fireasca - "Ce anume face un bărbat sa fie bun la pat?"...

Aici, bineînțeles, părerile sunt variate și probabil că pentru fiecare femeie există un răspuns doar al ei, dar cred că la o analiza mai atentă găsim mai multe similarități între răspunsuri decât ne-am aștepta. Cum nu pot vorbi pentru toate femeile la un loc, am sa vorbesc doar despre mine și ce înseamna pentru mine un bărbat bun la pat. Un astfel de bărbat pentru mine este ca un desert preferat, oricât de mult ai manca și oricât de plină ai fi, nu ai cum să te saturi de el. Nu se compara nimic cu senzația pe care o ai când, după ce te-a iubit ore întregi cu pasiune și nebunie, tu încă îl dorești și ți-e ciudă aproape ca ești doar o simplă femeie cu limite trupești și nu o zeiță făcută doar pentru a iubi.          


Un bărbat bun la pat e un bărbat care lasă urme adânci în trupul tău, un bărbat care trezește femeia pur senzuală din tine și te face sa înțelegi ce înseamnă cu adevărat pasiunea. Ce îți dăruiește un astfel de bărbat e ceva ce îți este greu să le descrii prietenelor tale, pentru ca încă de la primul cuvânt rostit îți dai seama că e ceva ce ele nu pot înțelege dacă nu au trăit asta la rândul lor și ți se pare de prisos sa mai continui. Nu mă înțelegeți greșit - un bărbat bun la pat este un bărbat bun la pat în sensul cel mai fizic posibil, senzațiile pe care le trăiești cu el sunt dincolo de orice ți-ai imaginat vreodată, culmile pe care le atingi cu el sunt mult peste ce credeai ca e posibil, iar fanteziile tale devin brusc vise inocente pe lângă realitatea trăită cu el. Dar un bărbat cu adevărat bun în jocurile eterne ale amorului este un bărbat care nu îți seduce doar trupul, ci și spiritul. Este acel bărbat a cărui atingere o simți încă vie pe pielea ta indiferent de cate zile au trecut de când ai fost cu el și simpla amintire a acelei atingeri îți smulge de pe buze un zâmbet atât de larg și de plin de trăiri încât uiți preț de câteva clipe ca ești într-o ședință serioasa la lucru și ceilalți colegi încep să se uite ciudat la tine. Este acel bărbat care știe ca vrei sa fii sedusă chiar și după ce ești a lui și o face atât de natural și de încântător încât ți-e imposibil să nu-l dorești cu toată ființa ta. Este acel bărbat pentru care abia aștepți dimineața, chiar dacă ești cea mai somnoroasa ființă de pe fata pământului, pentru că știi că odată cu primele raze ale soarelui vei fi răsfățată cu o iubire pătimașă la limita dintre vis și realitate urmată de cel mai dulce somn strâns cuprinsa intre bratele lui puternice.

Dacă încă nu aveți un astfel de bărbat în viata voastră, căutați-l și nu vă mulțumiți cu mai puțin. Odată ce îl veți găsi, veți înțelege și de ce....

duminică, 5 aprilie 2015

Sunt asa barbati...

Sunt asa bărbați pe care o data ce ii întâlnești știi ca tot ce ai de făcut este sa-i păstrezi în viata ta cat mai mult. Sunt asa bărbați alături de care timpul devine infinit, asa bărbați care transforma câteva ore, zile în mici eternități și te transpun cu totul într-o lume complet diferita de tot ce ai cunoscut pana atunci.
Sunt asa bărbați alături de care abia aștepți să-ți bei cafeaua în dimineți răcoroase de octombrie, dar pline de soare și de căldura bratelor lui. Dimineți pe care sa le savurezi pe îndelete cu el printre cearceafuri albe și jumătatea de ciocolata rămasa din seara precedenta. 
Sunt asa bărbați pentru care ești frumoasa dinăuntru înspre afara, frumoasa înainte de a-i șopti "Buna dimineața!" și zâmbind în somn pentru ca îl visezi pe el, frumoasa nemachiata și ciufulita asa cum te-a lăsat el printre perne răvășite, frumoasa când toată ființa ta radiază de fericirea de a fi cu el. Audrey Hepburn a spus o data ca fetele fericite sunt cele mai draguțe fete și tind sa cred ca avea dreptate. Nu am crezut în nici un moment mai mult ca sunt frumoasa decât atunci când eram fericita.  
Sunt asa bărbați alături de care orice nebunie devine o nebunie minunata pe care abia aștepți sa o încerci. Toate fanteziile și imaginația bogata cu care ai trăit pana în acel moment își găsesc în sfârșit locul și menirea și mai ales partenerul pe măsura. Alături de el barierele de orice fel dispar doar pentru a lăsa cale libera firescului, acel normal pe care l-ai simțit în tine mereu și doar îl așteptai pe el pentru a-l trai împreună fără temeri și prejudecăți. 


Sunt asa bărbați care îți intra în suflet pe neașteptate, îți zguduie lumea din temelii și îți demontează toate clișeele și motivele ridicole pentru care ai trăit încorsetată pana sa îl cunoști pe el. Asa bărbați care scot la suprafață tot ce încercai sa ascunzi de restul lumii și nu puteai de teama de a fi judecata. Asa bărbați care nu judeca, ci îmbrățișează, asa bărbați care nu critica, ci accepta și prin acceptarea lor îți dăruiesc cel mai de preț cadou: libertatea de a fi tu însăți.
Sunt asa bărbați alături de care te simți femeie pana în măduva oaselor, femeie drăgălașă și copilăroasă care rade în hohote de te miri ce prostioare i-au mai trecut prin cap, femeie senzuala și plina de dorințe care se aprinde imediat ce e privita sau atinsa într-un fel știut doar de el și cel mai important -  femeie, pur și simplu. 
Sunt asa bărbați fără de care nu am fi niciodată femeile care am fost menite sa fim, iar acești bărbați merita prețuiți la fel de mult pe cat ne prețuim pe noi însene.

luni, 16 martie 2015

Remediul meu preferat esti tu.

Cred ca fiecare dintre noi avem, în momentele grele și dificile din viata noastră, un mic refugiu emoțional, un locșor în care ne adăpostim sufletul de asprimea vântului ce nu ne da pace. Dar câți dintre noi suntem atât de norocoși sa avem o persoana drept acest refugiu, acel alt suflet către care ne îndreptam gândurile răvășite și simțim cum totul are iar sens, acea persoana care ne readuce calmul și liniștea în minte și în suflet? Fie ca este vorba despre un iubit, un prieten, un părinte, o astfel de persoana merita prețuita și păstrată cat mai aproape, chiar dacă ei nu-și cunosc pe deplin valoarea în viata noastră. 


Daca ai ști ca în zâmbetul tău îmi regăsesc căldura sufletului când simt în jurul meu doar frig, ai zâmbi de fiecare data când te gândești la mine? Daca ai ști ca în glasul tău îmi reglez bătăile inimii când ma simt într-o cursa care nu se mai sfârșește, mi-ai vorbi mai des și despre orice iți vine în minte doar ca sa fii lângă mine? Daca ai ști ca în bratele tale îmi găsesc alinarea și curajul de a înfrunta orice dificultate a vieții, ai cauta sa îmi aduci acele brate mereu mai aproape?

Nu vreau să-ți povestesc tot ce e în neregula în viata mea, nu vreau sa te impovarasc cu tot ce nu funcționează în jurul meu, nu vreau sa-mi găsești o soluție pentru toate problemele mele, vreau doar sa fii tu remediul sufletului meu. Vreau sa revin mereu din orice rătăcire la normalul tău, acel normal încântător în care ma simt în largul meu, în care sunt eu cu întreaga mea ființa și în care nu trebuie sa ma prefac și sa lupt. Si tot ce vreau sa faci tu pentru asta este sa fii tu, nimic mai mult, nimic mai puțin. Acel încântător de normal tu pe care eu l-am cunoscut și alături de care ador sa fiu eu.

Daca ai sti ca in sufletul tau al meu suflet si-a gasit perechea, m-ai intampina mereu cu inima deschisa?!... 

sâmbătă, 14 martie 2015

Tu stii ce te face fericit?!

"- Sunt fericiri pe care tu niciodata n-ai sa le intelegi, surioara. Eu, care am crescut intre mare si cer, in pustiul tarmurilor, nu-i de mirare sa par o ticaloasa pentru cumintenia ta de femeie ca oricare alta, iubita la timp si mereu la fel, azi ca si acum zece ani, maine ca si peste zece ani." Maidanul cu dragoste, G.M. Zamfirescu

Fiecare generatie cred ca a avut la un moment dat o reteta clasica a fericirii, un numar de realizari pe care trebuie sa le aduni pe parcursul vietii pentru a te putea considera fericit. Acele tipare in care trebuie sa te incadrezi pentru a-ti fi validata fericirea de catre ceilalti - sa faci o scoala, sa iti construiesti o cariera, sa te casatoresti si sa ai copii - acele etape din viata noastra pe care odata depasite se considera automat ca esti fericit. Dar nimeni nu vorbeste despre fericirea in afara acestor tipare, despre fericirile individuale. Si cred ca asta este una dintre cele mai grave greseli pe care multi dintre noi le facem si nu doar o data in viata asta, ci constant. 


Cati dintre noi ne-am intrebat sincer si ne-am raspuns fara prejudecati - "Ce ma face fericit?". Traim intr-o era a tehnologiei avansate, intr-o era a cunoasterii si a libertatii, dar ramanem, cei mai multi dintre noi, atat de prinsi in teama de a fi judecati si criticati, incat nu ne permitem sa facem acele lucruri care ne-ar aduce implinirea. Venim din urma cu un bagaj emotional de vinovatie de fiecare data cand viata ne ofera sansa de a fi fericiti in alte circumstante decat cele impuse de societate. Am incercat, crescand, sa fac toate lucrurile cat mai bine, sa-mi multumesc profesorii invatand cat mai bine, sa-mi multumesc parintii ajungand pe picioarele mele, dar am realizat pe parcurs ca toate aceste lucruri isi pierd din insemnatate daca nu esti si fericit cu adevarat. Si astfel am decis sa aleg acele lucruri si acei oameni care mi-au fost scosi in cale in aceasta viata care ma pot face fericita. Astfel am decis sa dansez pentru ca ma face fericita, astfel am ales sa fac unele compromisuri si sa invat sa traiesc cu lucrurile pe care nu le pot schimba momentan pentru a putea fi fericita si cel mai important am ales sa iubesc liber si din toata inima. Traiesc cu convingerea ca nu suntem facuti sa iubim o singura persoana toata viata si mai mult de atat, ca putem iubi mai multe persoane in acelasi timp. Asa cum ne iubim parintii, fratii si surorile, prietenii...toti, la plural, nu inteleg de ce nu putem iubi mai multi barbati sau femei in acelasi timp. Iubirea, dupa parerea mea, nu face discrimari si cred ca orice persoana care s-a aflat la un moment dat intr-un triunghi, patrat, hexagon sau orice alta forma geometrica a iubirii si-a pus intrebarea -  "pe cine iubesc cu adevarat?". Dar ce se intampla atunci cand raspunsul e la fel de simplu ca si situatia in care ai intrat de la inceput? Da, poti iubi mai multe persoane in acelasi timp si minunat ar fi sa nu fii nevoit sa alegi intre ele la un moment dat. 

Am descoperit ca pot fi fericita iubind un barbat care nu e doar al meu si mi-am pus si intrebarea "de ce?". Raspunsul scurt - pentru ca pot. Pot sa-l iubesc, desi e departe de mine fizic, pot sa-l iubesc, desi el nu ma iubeste doar pe mine, pot sa-l iubesc, desi nu pot sa arat restului lumii asta. Si cel mai incantator mi se pare faptul ca sunt si eu la randul meu alegerea lui in fiecare zi. Sunt recunoscatoare si fericita ca alege sa ii fiu prietena in fiecare zi, sa-i fiu confidenta, sa-i fiu iubita si pur si simplu alege sa fie fericit la randul lui alaturi de mine. Nu mi-am putut nega niciodata fericirea de a iubi si de a fi iubita pur si simplu, fara prejudecati, fara piedici si fara constrangeri de orice natura. Nu cred in iubirile conditionate si am sa aleg intotdeauna calea cea mai simpla spre fericire, prin iubire, indiferent de cat de complicata pare in ochii celorlalti.

sâmbătă, 28 februarie 2015

Anotimpul meu preferat?... Anotimpul iubirii.

Am gasit intotdeauna ceva inspirational in ciclicitatea vremii si in felul in care natura, desi vesnica, moare si renaste in fiecare an sub ochii nostri uimiti de fiecare data. Desi pot spune cu usurinta ca prefer vara insorita si calduroasa unei ierni incapatanate si nesuferite, inteleg totusi rostul fiecarui anotimp si incerc mereu sa iau aminte de acest spectacol maiestuos la care asistam in fiecare an.

Nu am putut sa nu remarc anumite similaritati intre cursul anotimpurilor si cel al iubirii; etapele de cele mai multe ori sunt aceleasi, uneori poate mai greu de sesizat, dar acolo fara doar si poate. Fiecare iubire incepe aproape la fel ca si primavara -  exploziv, plina de culoare, de viata, simti ca renasti cu totul, ca esti alt om si sufletul iti este invadat de speranta si frumusete. Nimic aproape nu te poate face sa crezi ca acest sentiment va disparea vreodata, totul e o continua euforie si nu lasi nimic sa te convinga de contrariu. E drept ca poate mai ai si zile mai ploioase in care soarele poate se arata mai greu, dar nu le dai prea mare importanta, doar sunt ploi scurte de primavara, trec imediat si tu revii la nebunia si extazul tau neintinate. Daca esti norocos din acele zile incredibile de primavara aluneci usor intr-o vara fierbinte, plina de pasiune, in care te regasesti cu totul si stii ca acesta e anotimpul tau preferat. Pe acesta vrei sa il traiesti cat mai mult, stii ca aici te asteapta implinirea si te bucuri de el cu tot ce ai. E drept ca primavara vine cu o emotie aparte si iti deschide sufletul catre viata si catre iubire, acei fluturasi pe care ii simti in stomac cand te gandesti la el sunt de neinlocuit, dar cumva prefer ce vine dupa toate astea. Ador etapa in care ajung sa cunosc cu adevarat un barbat, momentele in care devin cu adevarat intima cu el, in care ne apropiem sufleteste, in care ii cunosc si mintea si sufletul, nu doar trupul. Pentru mine asta e o vara perfecta, acel anotimp in care ne descoperim cu totul si ne apropiem complet.


Toamna si iarna sunt pentru mine anotimpuri de incercare, acele etape in care stii daca iubirea va supravietui si va merge mai departe sau nu. Incercarile pot fi grele si istovitoare, pot veni zile in care te gandesti ca mai bine ai renunta la tot, zile in care ti-e greu sa vezi soarele din spatele norilor apasatori. Dar daca ceea ce ai este real si merita sa lupti pentru a pastra acea iubire si reusesti cu multa rabdare si vointa sa treci peste tot, primavara care te asteapta dupa este cu atat mai infloritoare si imbatatoare pe cat a fost iarna de lunga si incrancenata. 

Am trait astfel de iubiri incercate si nu-mi doresc mai departe decat o vara cat mai lunga si plina de zile insorite si daca trebuie sa mai vina si iarna, macar sa fie una blanda... 



Când treci de la 3 orgasme pe an la 3 pe weekend...

Cred că am mai afirmat anterior că nu sunt genul de femeie pentru care un orgasm e ceva firesc și de așteptat în orice condiții, ba din c...