Cred ca fiecare dintre noi avem, în momentele grele și dificile din viata noastră, un mic refugiu emoțional, un locșor în care ne adăpostim sufletul de asprimea vântului ce nu ne da pace. Dar câți dintre noi suntem atât de norocoși sa avem o persoana drept acest refugiu, acel alt suflet către care ne îndreptam gândurile răvășite și simțim cum totul are iar sens, acea persoana care ne readuce calmul și liniștea în minte și în suflet? Fie ca este vorba despre un iubit, un prieten, un părinte, o astfel de persoana merita prețuita și păstrată cat mai aproape, chiar dacă ei nu-și cunosc pe deplin valoarea în viata noastră.
Daca ai ști ca în zâmbetul tău îmi regăsesc căldura sufletului când simt în jurul meu doar frig, ai zâmbi de fiecare data când te gândești la mine? Daca ai ști ca în glasul tău îmi reglez bătăile inimii când ma simt într-o cursa care nu se mai sfârșește, mi-ai vorbi mai des și despre orice iți vine în minte doar ca sa fii lângă mine? Daca ai ști ca în bratele tale îmi găsesc alinarea și curajul de a înfrunta orice dificultate a vieții, ai cauta sa îmi aduci acele brate mereu mai aproape?
Nu vreau să-ți povestesc tot ce e în neregula în viata mea, nu vreau sa te impovarasc cu tot ce nu funcționează în jurul meu, nu vreau sa-mi găsești o soluție pentru toate problemele mele, vreau doar sa fii tu remediul sufletului meu. Vreau sa revin mereu din orice rătăcire la normalul tău, acel normal încântător în care ma simt în largul meu, în care sunt eu cu întreaga mea ființa și în care nu trebuie sa ma prefac și sa lupt. Si tot ce vreau sa faci tu pentru asta este sa fii tu, nimic mai mult, nimic mai puțin. Acel încântător de normal tu pe care eu l-am cunoscut și alături de care ador sa fiu eu.
Daca ai sti ca in sufletul tau al meu suflet si-a gasit perechea, m-ai intampina mereu cu inima deschisa?!...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu