Despre lucruri mici si de valoare...

"Pe noi prietenia nu ne mai incapu...
Prea mult crescu si grabnic navalnica simtire.
Atunci ne stramutaram pornirile-n iubire
Si-o dragoste inalta si-adanca incepu."

Mi se pare atat de curios la noi, femeile, cum avem atatea lucruri care ne atrag la un barbat si ne fac sa ne indragostim nebuneste. Si cum de cele mai multe ori sunt lucruri care privite din afara par nesemnificative, dar pentru noi sunt totul, sunt punctul ala din care toata perspectiva noastra asupra barbatului respectiv s-a schimbat si a inceput o noua etapa. Ador momentele acestea... si incerc de fiecare data sa fiu cat mai constienta de ele si sa mi le amintesc cat pot de mult.

Nu am fost niciodata o femeie care sa puna pe primul plan fizicul barbatului de langa mine, dar de fiecare data m-am ghidat dupa instinct si mi-am zis ca trebuie sa aiba macar acel ceva care sa ma atraga de prima oara cand il vad sau ii vorbesc si asta a fost cazul de cele mai multe ori, insa mi s-a intamplat sa am si surprize de proportii si sa descoper ca toate asa-zisele mele reguli pot fi atat de usor spulberate cum n-as fi crezut vreodata. Si toate aceste reguli au fost demontate de un lucru pe cat de banal, pe atat de rascolitor... o mangaiere... O mangaiere aparent lipsita de importanta, lasata sa alunece atat de incantator pe pielea mea, o mangaiere atat de subtila, dar atat de revelatoare... Acea mangaiere m-a atins atat de adanc si de iremediabil incat mi-a fost cu neputinta sa rezist atractiei nascute fata de acel barbat. Energia pe care mi-a transmis-o a fost atat de ravasitoare incat m-a facut sa ma indoiesc de toata fiinta mea, de toate instinctele care imi spuneau sa nu dau curs acelei atractii, de toate motivele pentru care ce urma sa se intample n-ar fi trebuit sa se intample. Iar faptul ca el, dupa acea mangaiere, ma astepta pe mine sa fac un prim pas a fost cu atat mai ravasitor... sentimentul ca fericirea iti este la o intindere de brat si o atingere, dar sufletul iti este chinuit de indoieli este aproape de nesuportat. Pentru mine insa acestea sunt momentele din viata asta efemera in care simti ca traiesti cu fiecare particica din corpul tau, simti cum iti vibreaza fiecare coarda a sufletului.

Amintindu-mi acum despre acel moment realizez ca, si daca tot ce i-a urmat nu s-ar fi intamplat si as fi decis atunci sa nu-mi ascult inima si simturile, as fi pretuit la fel de mult doar acel moment pentru toate acele trairi minunate. Cred ca nu intamplator a aparut zicala "Traieste clipa!" si e cat se poate de adevarat ca un moment iti poate schimba nu doar felul in care privesti unele lucruri, dar iti poate schimba viata si calitatea ei.

Asadar, fiti atenti la lucrurile marunte din viata voastra, ele sunt de fapt viata voastra....