"Orgasmul este destinația finală, dar drumul până acolo are o savoare specială."

Am citit titlul ăsta undeva și nu m-am putut abține să nu vi-l împărtășesc și să nu-l dezvolt un pic. Sunt absolut de acord cu această afirmație și ce mă întristează e că există un număr mult prea mare, după părerea mea, de bărbați care nu știu acest lucru și care își măsoară virilitatea, masculinitatea și valoarea lor în ansamblu după numărul de orgasme pe care femeia de lângă ei le are. Nu aruncați cu pietre încă, nu zic că ăsta nu e un lucru bun...departe de mine acest gând, dacă ar fi după mine aș începe ziua cu un orgasm, aș continua-o cu încă vreo două după prânz și aș adormi după vreo alte șase, dar asta sunt doar eu ;) Ce vreau să spun e că valoarea unui bărbat se cunoaște, așa cum a mai spus cineva, după mărimea zâmbetului femeii de lângă el. Nu mai încercați înnebuniți să vă dați femeile pe spate cu nu știu ce tehnici sexuale extravagante, mai bine îndrăgostiți-vă femeile cu atenția pe care o merită, cu gesturi mici care pentru ele înseamnă tot și la sfârșit culegeți roadele. Pentru o femeie destinația aproape niciodată nu este atât de importantă precum călătoria până acolo și asta bărbații nu au înțeles-o niciodată. 

Femeile rareori fac sex doar pentru a avea orgasm,  ba chiar m-aș aventura un pic să afirm că femeile niciodată nu fac sex doar pentru asta...o femeie vrea să simtă bărbatul din brațele ei cu tot trupul ei, să trăiască împreună cu el fiecare atingere care-i face picioarele să tremure și fiecare sărut care o face să viseze.

Iar asta nu e valabil doar pentru sex, o femeie își dorește asta și în restul relației cu un bărbat. Vreți femei extraordinare în viața voastră?! Ieșiți un pic din tipare și cuceriți-le, cuceriți-le cu totul și cu adevărat, nu le lăsați nici o altă opțiune decât aceea de a se îndrăgosti până peste cap și înapoi în călcâie, îndrăgostiți-le împotriva voinței lor, împotriva orgoliului lor și a temerilor lor. Și faceți asta ca nimeni altul, intuiți-le, simțiți-le, răsfațați-le, dați-le lumea peste cap și fiți lumea lor, fiți prințul, balaurul si Prâslea cel Voinic la un loc și veți primi la sfârșit nu doar orgasmul mult așteptat, dar le veți primi pe ele cu totul, trup, suflet și minte.

Tu stii ca esti frumoasa?!

- Nu, nu știi! Ca tu te miri când îți spune o alta femeie ca ești foarte drăguță cu parul prins asa sau cu rujul cel nou...Tu îți faci griji ca ești prea plinuță și nu ai dimensiuni perfecte, dar tu nu știi cata încântare cunosc mâinile mele când îți cuprind formele pline de viata. Tu crezi ca ai nevoie musai de rochița aia noua ca sa fii frumoasa - da, asa e, dar nu din motivul la care te gândești tu - tu crezi ca rochița te face frumoasa, când eu știu ca e zâmbetul ala când știi ca ești frumoasa care te face sa strălucești. Si ce frumos strălucești, mai ales când uiți de tine și ma lași sa ma pierd în trupul tău frumos...  Tu nu știi cata bunăstare îmi aduci trupului cu trupul tău și sufletului cu toată ființa ta. 

Tu razi când îți spun cat ești de frumoasa, dar razi asa de fain ca-mi umplu sufletul cu rasul tău. Apoi ma mângâi dragăstoasă și cu ochi plini de tandrețe și îmi șoptești intre doua sărutări - "Ești drăgălaș!". Eu știu ca nu sunt, dar te las fiindcă ești tu cea drăgălașă și m-as lăsa mângâiat și sărutat de tine iar și iar.
Ma întrebi copilăroasă - "Ce-ți place cel mai mult la mine?"- și nu ma crezi niciodată când îți răspund - "Privirea...". Nu ma crezi, pentru ca tu nu știi ca eu în privirea ta vad o lume atât de plina de pasiune și trăiri spectaculoase cum nu știam ca exista. Si cum ma îmbăt ca un adolescent de lumea ta atunci când mi-o arăți numai mie și ma lași sa fiu martor la un spectacol de emoții trăite prin toți porii și dorințe neîngrădite de nici o convenție.  
Tu nu știi ca frumusețea ta vine din tine, din felul în care alegi sa fii, sa trăiești și sa te arăți lumii. Ești frumoasa când alegi sa zâmbești și sa privești încrezătoare spre viitor, când nu te lași îngreunată de trecut și ce nu a funcționat bine în el. Ești frumoasa când ai încredere în tine, când știi cine ești și nu te schimbi după alegerile pe care le fac cei din jurul tău, când știi și prețuiești ce ai de oferit. Si ești frumoasa când alegi sa împarți cu restul lumii cine ești, asa cum ești, fără sa te pui nici o clipa la îndoială.
Tu știi ca ești frumoasa?! Nu, nu știi, pentru ca altfel cucereai lumea...       

Despre chimie, iubire si alte potriveli...

Știi sentimentul ala când începi sa descoperi cat de multe lucruri ai în comun cu un bărbat, cat de bine va potriviți și tot ce spuneți și tot ce gândiți pare o coincidenta minunata? Ador sentimentul ala... Sa întâlnești oameni cu care sa fii cu adevărat compatibila mi se pare o mica minune în viata asta, oameni cu care chiar sa trăiești aceleași lucruri și de la care sa primești ceea ce tu abia dacă îndrăzneai sa te gândești ca vrei primi de la o alta persoana. Iar când îți lași timp sa faci aceste descoperiri rand pe rand, fără graba, fără sa sari peste etape și sa te bucuri de fiecare pas făcut la timpul lui, trăirile pot fi cu adevărat senzaționale.

Si ce le face și mai spectaculoase este faptul ca de cele mai multe ori faci aceste descoperiri acolo unde te aștepți mai puțin. Te cutremura sa simți fiorul unei iubiri plutind în jurul unei dimineți perfecte, pline de pasiune și cafea aburinda printre conversații îmbietoare, te năucește intensitatea trăirilor erotice mai pline și mai profunde cu fiecare întâlnire și certitudinea ca singura limita pe care o aveți este cea a imaginației voastre. Totul pare sa comploteze și să-ți aranjeze calea spre acel bărbat și singura care te poate opri sa ajungi la el ești tu. Simți ca el vrea sa te cucerească, lasă-l. Fii subtila, feminina și eleganta, dar lasă-l sa te cucerească, chiar și folosindu-se de armele pe care tu i le pui la dispoziție. Da, știu... ești perfect capabila sa ai grija de tine, nu ai nevoie de un bărbat pentru asta, dar ce-ar fi dacă l-ai lăsa sa te încălzească în bratele lui într-o noapte friguroasa... s-ar putea sa descoperi ca în acele brate îți vei dori sa revii mereu și mereu și sa nu regreți decât ca n-ai făcut-o cu o seara mai devreme.

Lasă-l sa te audă răzând din toată inima și-și va dori sa spună numai prostioare doar ca sa te audă răzând, lasă-l sa te audă gemând cu tot trupul sub atingerea lui și să-și audă numele scăpându-ți de pe buzele muscate și-și va dori sa te aibă mereu acolo, sub el, fericita și învăluită de pasiunea lui. Lasă-l sa te hrănească și sa alerge cu tine în spinare strâns lipita de el fie ca e la vale spre un râu sau în viteza amețitoare a unei motociclete. Lasă-l sa te privească cum te bucuri ca un copil când te lasă sa-i conduci mașina sau cum te machiezi atenta în oglinda deși nu ai nevoie și-ți zâmbește îngăduitor.
Vrei chimie, pasiune năucitoare și amintiri care îți lasă urme în suflet? Fii libera și dezbracă-te de orice prejudecăți înainte de a te dezbrăca de haine împreună cu un bărbat, lasă-ți instinctele sa te ghideze către acel bărbat pe care îl simți ca poate fi al tău în aceeași măsură în care tu alegi sa i te dăruiești și da o șansă acelei pasiuni de a deveni următoarea ta mare pasiune, sau de ce nu, următoarea ta mare iubire. 
           

Fericirea se masoara in zile...

Cred ca nu o data v-ați gândit sau ați afirmat cu patos - "Doamne,ce zi!" - fie ca era una minunata sau una care părea ca nu se mai termina. Si este cat se poate de adevărat, fericirea chiar se măsoară în zile. În zile minunate în care decizi sa scurtezi o zi de munca pentru a petrece o după-amiaza încântătoare cu un prieten drag, în zile în care te urci în mașină și nu te mai oprești decât într-un loc uitat de lume în care exiști doar tu și acel bărbat care îți umple sufletul de liniște și drăgălășenie. Fericirea e în acea zi în care îți dai seama ca te-ai îndrăgostit ca o puștoaică și zâmbetul tău este atât de luminos încât numai soarele ii este rival. Fericirea o cunoști în acea zi pe care ai petrecut-o doar cu el în pat și nu-ți puteai imagina un loc mai minunat în care puteai sa fii.        

Acestea sunt zile, ce-i drept, pe care nu le vei putea povesti nepoților la bătrânețe, dar cu siguranță îți vei dori ca ei sa le trăiască și sa zâmbești ascuns aproape când vei recunoaște aceasta fericire în ochii lor. Si sunt astfel de zile cele care ne fac sa îmbătrânim frumos, sa păstram mereu cu noi bucuria nemărginită a unei zile în care te-ai simțit atât de iubita cum nu credeai vreodată posibil și nici una din zilele care ii urmează aceleia nu-ți va răpi acea trăire.      

Învățați sa recunoașteți astfel de zile și sa le trăiți cat mai intens, merita. Si dacă sunteți atenți le veți recunoaște imediat, sentimentul ca în acel loc și cu acel om trebuia sa fiți atunci este inconfundabil, certitudinea ca în acel moment sunteți fericiți este evidenta. Nici un gând nu-ți distrage atenția, ești prezent cu trup, minte și suflet în acel moment. Si toate iau ceva cu ele din acea zi - trupul își întipărește în el senzații și simțiri ce-l fac sa tremure înfiorat la aducerea aminte, mintea retine cuvinte și gesturi care o hrănesc mult timp după aceea, iar sufletul...sufletul trăiește cel mai mult aceste zile și el este cel care își va aminti mereu de ele. Mintea și trupul rețin un timp limitat iubirea, alte iubiri le cuceresc ușor, dar sufletul nu va uita niciodată o iubire trăită în toată plenitudinea ei. Si în suflet e unde îți rămân neșterse marile iubiri pe care le-ai simțit pana în măduva oaselor.  

Știu ca am mai zis-o, dar nu pot decât sa ma repet...Nu exista fericire mai mare pe aceasta lume decât sa iubești și sa fii iubit... Iar dacă exista cineva dispus sa ma contrazică, e evident ca acel cineva n-a iubit o zi în viata lui...         

Nu-ti spun ca te iubesc...

Nu-ți spun ca te iubesc, dar aleg sa fii prezenta în viata mea în fiecare zi.  

Nu-ți spun ca te iubesc, dar aleg sa îți împărtășesc lucrurile mărunte pe care le trăiesc, fie ele bune, fie mai puțin bune și sa te ascult la rândul meu când ai nevoie să-ți fiu alături. 

Nu-ți spun ca te iubesc, dar îți spun ca mi-e dor sa te aud răzând și sa știu ca reușesc sa te fac fericita cu puținul pe care pot sa ți-l ofer.  

Nu-ți spun ca te iubesc, dar te caut și te iau în brate noaptea când fugi în somn de lângă mine, iar diminețile îți caut umărul cald cu buzele și coapsele fierbinți lipite de mine.    

Nu-ți spun ca te iubesc, dar ma abandonez cu totul în pasiunea ta pentru mine, ma hrănesc și ma încarc mereu cu energia ta și îți promit sa păstrez vie aceasta pasiune toată viata.    

Nu-ți spun ca te iubesc, dar ma întorc la tine și când am inima plina de îndoieli și te las sa-mi fii aproape.
Nu-ți spun ca te iubesc, dar te fac sa te simți femeia mea pana în vârful degetelor și cu fiecare atingere vreau sa îți las urme de neșters în trup și în suflet.  

Nu-ți spun ca te iubesc, dar nu-mi întorc privirea când ma privești în suflet și te las sa intri dincolo de cuvinte. Te-am lăsat mereu sa intri și sa iei ce vrei, și mi-a plăcut ca n-ai vrut tot. 

Nu-ți spun ca te iubesc, nu-mi spune ca ma iubești...iubește-mă și atât!

        

Toti primim ceea ce meritam...

Cred ca aceasta afirmație poate avea la fel de bine un sens pozitiv, cat și unul negativ și citind-o, cred ca fiecare dintre voi o va percepe altfel. De ce? E simplu... Pentru ca răspunsul este în fiecare dintre noi și rezonanta pe care aceasta afirmație o are se regăsește în părerea pe care o avem despre noi înșine. Am auzit adesea expresia - ești ceea ce atragi - și o susțin oarecum, dar nu din perspectiva oamenilor în ansamblul lor, ci mai degrabă a tipurilor de energii pe care le trezești în oamenii din jurul tău. Si asta pentru ca un sentiment se alimentează cu un altul similar foarte ușor -  ești senin și zâmbitor, lumea îți va zâmbi înapoi, la început șăgalnic și îndoielnic, apoi din toată inima și te va indemna sa faci mereu ceea ce faci doar pentru a o vedea zâmbind, ești în schimb ursuz și veșnic pus pe cearta, șansele sunt aproape sigure ca asta vei primi înapoi.

Am fost întrebată recent cum de mi se întâmplă numai mie tot felul de lucruri drăguțe precum primitul de flori de la un necunoscut pe strada sau lăsatul de biletele cu numere de telefon și mesaje la oglinda mașinii și răspunsul cred ca este unul pe cat de banal, pe atât de adevărat - și anume ca asta e genul de energie pe care-l arunc în univers, iar universul deseori îmi răspunde. Am fost dintotdeauna genul de persoana care a încercat sa evite conflictele și am privit mereu partea plina a paharului și asta s-a simțit mereu în viata mea. Un zâmbet sincer mi-a adus mereu mai multe beneficii decât forțarea unei situații, o vorba buna mi-a deschis mai multe cai decât un ton ridicat și un argument bun spus la momentul potrivit m-a ajutat întotdeauna sa obțin ce mi-am propus. Si la toate astea s-a adăugat mereu un element pe care eu l-am privit întotdeauna ca un atu major - faptul ca sunt femeie. Cred cu toată convingerea ca o femeie conștientă de calitățile ei și stăpână pe armele pe care le deține poate avea tot ce își dorește.

                 

Seducția este cu adevărat o arta și, deși bărbații s-au declarat de-a lungul timpului maeștri în aceasta arta, rolul femeii nu este deloc unul de neglijat. O femeie nu cucerește ce-i drept prin forță, ci prin  delicatețe, gingășie și mai ales senzualitate. Sa știi sa fii femeie jucăușă și sa trezești pasiunea și dorința unui bărbat chiar și atunci când nu ai nevoie sa faci asta mi se pare un joc mereu încântător și irezistibil în același timp. O femeie cred ca are la îndemână resurse inepuizabile de seducție și poate, dacă vrea, sa transforme orice situație în favoarea ei. Am afirmat în câteva postări anterioare ca ador sa fiu cucerita, mai ales împotriva voinței mele și apreciez un bărbat capabil sa-mi înfrângă piedicile pe care uneori mi le pun singura și îmi susțin afirmația în continuare, nu e nimic mai însuflețitor pentru o femeie decât sa găsească un bărbat care o înfrânge la propriul joc, chiar dacă ea nu va recunoaște asta niciodată. Dar la fel de plăcut este și sa cucerești un bărbat, sa simți influenta pe care o ai asupra lui, sa-i vezi comportamentul și gesturile trădându-i dorința și interesul. Si când spun asta nu ma refer doar la interesul fizic, sa atragi un bărbat în patul tău nu cred ca necesita un efort prea mare, orice femeie atrăgătoare poate face asta fără sa și-o propună, adevărată provocare cred ca este sa trezești interesul unui bărbat dincolo de atracția fizica. Si aici cred ca intervine cu adevărat măiestria unei femei. Sa trezești și mai ales, sa menții viu interesul unui bărbat mi se pare sensul cel mai pur al cuvântului seducție. Se știe ca bărbații sunt ființe predominant raționale, ei cântăresc deciziile pe care le iau în primul rand prin prisma mintii și atunci mi se pare absolut natural sa cred ca dacă știi sa cucerești mintea unui bărbat înainte de a-l cuceri fizic, nimic nu-ți mai poate sta apoi în cale.  

Prin urmare, mesajul de azi este unul simplu - jucați-vă, flirtați și fiți mereu seducătoare, veți observa curând ca viata înseamnă mai mult decât un zâmbet complezent aruncat de un coleg de munca peste automatul de cafea dimineața sau florile primite de ziua ta de la bunici sau unchi pe care-i vezi de 3 ori pe an.     

Cum m-am lasat de fidelitate si m-am apucat de iubit...

Azi vreau sa vorbesc despre pasiune... pasiunea pe care o trăiești lângă o alta persoana, pasiunea pentru un lucru care te face fericit și despre pasiunea de a trai pur și simplu. Trăim într-un timp în care zilele pot deveni foarte ușor toate la fel, creându-ne astfel cadrul perfect pentru o viata monotona și lipsita de bucuria pura de a trai. Ne pierdem prea ușor în tumultul marilor orașe, devenim prea ușor indiferenți la micile plăceri oferite de viata și transformam prea ușor iubirea într-un lucru derizoriu sau care credem ca ni se cuvine indiferent de cum o tratam. 

Recunosc ca și eu am fost mult timp prinsa în aceste capcane și am momente când încă mai cad în ele, dar am descoperit cumva ca atunci când găsești pasiune într-un lucru, într-o alta ființă, viata ta poate fi ceea ce vrei tu sa fie. Si tocmai aceasta pasiune este cea care te îndeamnă sa treci peste orice prejudecăți ai avea și sa trăiești asa cum simți, asa cum îți dorești. Ne simțim adesea vinovați pentru lucrurile pe care ni le dorim și care ne fac cu adevărat fericiți doar pentru ca acele lucruri nu se încadrează în tiparele societății și găsesc în asta o tristețe enorma. 

In monogamie n-am crezut niciodată dacă stau sa ma gândesc bine și statistica și istoria cred ca țin cu mine, chiar dacă acest concept este incastrat în normele legale, religioase și aparent susținut de marea majoritate a adulților. Sigur, ideea de a găsi acel om cu care sa fii perfect compatibil, sa împarți totul și totuși să-ți mai rămână încă ceva nedescoperit este tentanta pentru toată lumea, dar șansele sa se și întâmple acest lucru sunt destul de mici. Si atunci cred ca am fi mult mai fericiți dacă am accepta ideea ca nu putem avea tot ce vrem sau avem nevoie de la o singura persoana.

Pentru mine a fost pe cat de simplu, pe atât de răvășitor. N-am fost niciodată genul de femeie care sa refuze un flirt încântător, dar de cele mai multe ori rămânea doar atât - un flirt. Pana în ziua când a apărut el - cald, nebun și cu o pofta de viata ce ma făcea sa-mi fie rușine de zilele în care nu zâmbeam măcar o data. Flirtul a fost incitant, apropierea minunata, iar momentul în care i-am cedat - pur și simplu spectaculos. De ce spectaculos? Pentru ca mi-a înfrânt voința cu gingășia protectiva cu care m-a împresurat, pentru ca am cedat dorinței împotriva tuturor raționamentelor care îmi spuneau ca nu ar trebui sa fiu cu el și pentru ca în bratele lui m-am regăsit pe mine. Cum zilele au trecut și chimia noastră nu s-a rezumat la câteva nopți de amor nebun, am înțeles ca o astfel de pasiune e ceva ce nu ți-e dat sa găsești de multe ori în viata și odată ce-o găsești merita păstrată și prețuită cum știi mai bine. Si nimic nu se compara cu încântarea cu care descopăr ca pasiunea e mereu acolo, indiferent de timpul care trece peste noi, indiferent de viețile noastre pline și știu ca asta îmi doresc pentru totdeauna - un bărbat cu care sa împart o viata de pasiune și iubire.