Despre mâna ta am să scriu un roman...

"În părul meu ce albe-s degetele mâinii tale,

Și-așa de visătoare, ca de femeie îmi par,

Dar ard și dor pe brațe până la umăr goale,

De-mi zic că au în vârfuri și-n podul palmei jar.

Știu orice linie sau vinișoară albăstrie

A mâinii tale, orișicât de ne-nsemnată,

După cum și dânsa pe de rost mă știe

Și să mă uite n-ar mai putea vreodată." Mâna ta - Magda Isanos

Despre mâna ta am să scriu un roman, despre ea și a ei măiestrie în a mă cuceri și recuceri iar și iar fără a-mi da altă opțiune decât de a mă lăsa cucerită. Mâna ta de bărbat, aspră pe alocuri, dar fermă și delicată totodată în atingeri. Mâna ta știutoare care ți-a deschis calea spre inima mea înaintea vorbelor tale și a cărei mângâiere mi-a trezit sufletul. O simt ca și ieri alunecându-mi ușor pe spate și lăsând în urma ei o poveste încă nescrisă. 

În mâna ta mâna mea se uită mereu, acolo ea se simte protejată. Îți simte palma caldă și strângerea ușoară și știe că în ea își are veșnic sprijin. În mâna ta obrazul meu se alintă, zâmbesc mereu și roșesc ca o copilă de fiecare dată când palma ta obrazul mi-l cuprinde și încet mi-l apropie de buzele tale într-o dulce sărutare.

Nicicând nu simt o fericire mai răscolitoare decât în diminețile în care vârfurile degetelor tale îmi caută abia trezite moliciunea trupului și încet-încet îmi redescoperă, parcă mereu uimite de încântare, rotunjimile calde. Trupul meu este o pânză albă pe care mâna ta pictează o capodoperă de senzații și simțiri, un minunat peisaj de emoții și trăiri, fiecare spectaculoase în momentul lor. 

Pe brațul tău adorm mereu atât de liniștită și îmi reglez bătăile inimii după respirația ta caldă pe fruntea mea, pe brațul tău puternic care îmi veghează somnul și în palma ta care dulce îmi cuprinde sânul. Și dulce mi-e somnul... și dulce trezirea...

Iar mâna ta e mereu acolo, să scrie o poveste, adânc simțită-n trupul meu și perfect conturată în mintea mea. O poveste pe care o retrăiesc iar și iar până ajung să o trăiesc pe următoarea... scrisă tot de mâna ta.

Iubește până acolo unde nu doare.

Iubirile încep toate frumos, fiori minunați care îți răscolesc sufletul, emoții și trăiri care îți dau lumea peste cap, euforii din care nu vrei să îți mai revii, dar nu toate iubirile se și termină la fel de frumos sau măcar decent. Sunt iubiri care te zguduie din temelii, te lasă frânt și îți răpesc curajul de a mai crede în altă iubire. Dar tot de la început se și cunosc cele mai multe iubiri, semnele sunt toate acolo și dacă am fi suficient de sinceri cu noi înșine, am recunoaște chiar de la început unde se îndreaptă acea iubire. Dar cei mai mulți dintre noi nu facem asta, ne găsim scuze pentru fiecare cuvânt nespus la timpul lui, pentru fiecare telefon sau mesaj nedat când îl așteptam, pentru fiecare reacție nelalocul ei. Ne mințim singuri că sunt lucrurile abia la început, că va fi altfel mai târziu... Niciodată nu este... mai rău da, mai bine aproape niciodată. Și atunci îmi vine în minte inevitabila întrebare - de ce nu renunțăm când trebuie? De ce ne facem rău singuri? 

Am văzut și văd în continuare femei care fac compromisuri în relații care nu le aduc nimic decât regrete la sfârșit și aceleași femei, sau chiar și bărbați, care aleg mereu și mereu același tipar fără să învețe nimic din relațiile eșuate. Cel mai frecvent tipar cred pe care îl văd este cel legat de disponibilitate - disponibilitate fizică, afectivă. De orice fel ar fi, dacă nu se regăsește în aceeași măsură la amândoi, deja se creează un dezechilibru care încet-încet începe să roadă relația. Eu personal n-am fost niciodată genul de femeie care să alerge după bărbați indisponibili sau bărbați care să mă trateze cu indiferență, în nici un caz. Mie mi-au plăcut bărbații care m-au vrut și ei înapoi și care mi-au arătat-o cum au știut ei mai bine. Nu mi se pare nimic mai irezistibil decât sentimentul că ești dorită și iubită în aceeași măsură în care tu te dăruiești. Nu mi-au plăcut niciodată jocurile de-a șoarecele și pisica. Mă vrei, arată-mi-o! E atât de simplu. 

Am mai spus-o de multe ori și cred cu tot sufletul că alegerile noastre sunt cele care ne fac sau nu fericiți. Multe femei cred că se tem de singurătate și aleg să rămână în relații nepotrivite, dar de multe ori cred că asta doare mai tare. Mi-ar plăcea să văd mai des femei curajoase și care se iubesc pe ele însele suficient de mult încât să renunțe atunci când nu le mai e bine, atunci când doare. Eu una cred că e atâta iubire de trăit pe lumea asta, încât nu merită să pierzi nici o clipă nedându-ți șansa asta.

Pasiune...

Te văd... în sfârșit, privirea mea însetată de dor și așteptare te zărește pe cealaltă parte a drumului; timpul devine brusc infinit, iar inima mea uită să mai bată o clipă, doar ca mai apoi să izbucnească într-o mie de bătăi incontrolabile. Privirile ni se întâlnesc din depărtare și în acel moment lumea din jurul nostru dispare fiind înlocuită de micul paradis care e lumea visurilor noastre.

Ajungi lângă mine și mă cuprinzi în brațele tale puternice și îmi doresc să rămân acolo o veșnicie și înc-o zi... Mă cufund în mirosul năucitor al pielii tale, în căldura îmbrățișării tale, iar sărutul tău îmi trezește toate simțurile.

Cuvintele par să-și fi pierdut rostul în această reîntâlnire mult visată, dar cumva reușesc să-ți șoptesc ca mi-ai lipsit enorm. Abia ce cuvintele mi s-au dezlipit de pe buze, îmi dau seama că nu înseamnă mai nimic pe lângă imensitatea emoțiilor și trăirilor care mă copleșesc. Tu îmi zâmbești și mă cuprinzi strâns de mână ca și când știi că dacă mi-ai da drumul nu m-aș putea ține singură pe picioare și astfel mă conduci spre o cameră cu un pat alb și pufos gata pregătit sa fie martorul unei patimi atât de nebune ca a noastră.

Deși simțim amândoi că nu mai putem aștepta nici o secundă pentru a fi cu celălalt, reușim cumva să începem încet și amețitor de senzual să ne iubim.

Mă tragi lângă tine cuprinzându-mi mijlocul cu brațul tău în timp ce cu cealaltă mână îmi mângâi obrazul, buzele, pe care apoi mi le săruți ușor, gâtul, înfiorându-mă instant și apoi cobori către un sân care așteaptă nerăbdător atingerea ta.

Ma întorci cu spatele la tine și îmi ridici ușor tricoul... trăiesc atât de intens senzația mâinilor tale alunecând pe spatele meu, peste sânii mei, pe umerii mei... simt că ai vrea să-ți întipărești trupul meu într-un tablou al imaginației tale pe care să-l redescoperi de fiecare dată când îți zboară gândul spre mine.

Tricoul meu ajunge inevitabil pe jos împreună cu al tău... mă ridici în brațele tale ca pe un fulg și mă așezi pe patul moale lăsându-mă să simt asupra mea presiunea corpului tău deja înfierbântat. Continui să-mi săruți gâtul, sânii, abdomenul vibrând de plăcere... îmi pierd mâinile prin părul tău moale și te mai trag din când în când spre mine... te privesc și te sărut apăsat.

Pantalonii ni-i pierdem la fel de repede cum ne-am pierdut și capul.

Gem adânc simțindu-ți mâinile urcând pe coapsele mele.

Mâinile tale își continuă drumul lasciv pe trupul meu și mă fac să-mi doresc mai mult și mai mult. Amâni însă atât de incitant și răscolitor următorul nivel prin mângâieri pe care le resimt până în adâncul sufletului și atingeri care mă fac să visez mult timp după ce nu le mai simt fizic. Îmi simt tot corpul cum se aprinde și reacționează la atingerea ta; mă tragi deasupra ta, îmi mușc buza de jos și îți zâmbesc apoi cu ochii plini de dorință.

Îți strâng între coapse șoldurile puternice și te simt atât de bărbat în mine, tu îmi cuprinzi fesele și mă tragi încet spre tine răscolindu-mă cu fiecare mișcare. Îmi arcuiesc ușor spatele și mă sprijin cu o mână de piciorul tău în timp ce cu cealaltă mă mângâi ușor.

Printre gemete și mișcări lascive te privesc și te văd zâmbind și te simt atât de aproape de mine, te simt acolo, complet prezent și îmi încânți sufletul.

Ma aplec spre tine, te sărut și îți șoptesc că te vreau mereu așa, fierbinte, pasional, fascinat de trupul meu. Îmi răspunzi că niciodată nu vei înceta să mă dorești și să mă faci femeia ta. Îți simt cuvintele până în vârful degetelor și îmi înfig unghiile în pielea ta în momentul în care îmi simt toți mușchii contractându-se și apoi relaxându-se într-o dulce și sublimă eliberare...